Runda 2

Runda 2 de finanțare s-a încheiat.

Context

Un cutremur major se poate întâmpla oricând. Alte dezastre pot opri funcționarea orașului. Bucureștiul are peste două milioane de locuitori, mii de clădiri vechi sau înalte, metrou, un lac de acumulare cu un baraj vechi care poate inunda un sfert de oraș, cea mai mare rețea de distribuție a gazului și toate instituțiile care fac să funcționeze statul român (multe dintre ele cu sedii în clădiri cu risc seismic).

• Există doar 3.000 de pompieri, personal SMURD și voluntari care ar putea interveni în caz de cutremur. Necesarul pentru oraș este de 30 de ori mai mare.
• În caz de cutremur, autoritățile italiene alocă un salvator voluntar la fiecare 3-4 persoane care necesită salvare.
• În Istanbul, mai mult de 450.000 de locuitori ai orașului au fost instruiți în mod direct cum să reacționeze în caz de dezastru. În București nu există statistici.
• Donațiile de sânge curente (50.000 de donații/an) nu acoperă jumătate din necesar, dar nevoia de după un dezastru va fi cu mult mai mare.
• Un câine salvator poate salva până la șase persoane într-o oră dar are nevoie de antrenament constant și de atestare.

Banca Mondială estimează că la un cutremur major pierderile economice în București, de la viețile oamenilor (1 din 5 bucureșteni ar putea fi grav afectați) la clădirile distruse, de la încetarea producției la asigurarea adăpostului și hranei pentru sinistrați – se ridică la mai mult de 10 miliarde de euro, adică 7% din PIB.

În octombrie 2018, Departamentul pentru situații de urgență (DSU) a făcut primul exercițiu major de cutremur din ultimii 20 de ani. Concluziile exercițiului confirmă ipotezele de mai sus.

În acest context, Fundația Comunitară București, alături de partenerii fondatori IKEA, ING Bank, Lidl și împreună cu Endava, Enel și E-distribuție Muntenia, lansează a doua rundă de finanțare a fondului  Bucureștiul Pregătit. Obiectivele fondului sunt susținerea și creșterea proiectelor care pregătesc bucureștenii și dezvoltă rețele de suport în caz de cutremur – prin sprijin financiar, know-how, comunicare – pentru ca acestea să aibă impact pe scară largă. Primele cinci proiecte câștigătoare în cadrul rundei 1 de finanțare lucrează deja în București pentru a ne pregăti mai bine pentru cutremur.

Scop

A doua rundă de finanțare este în valoare totală de 470.000 de lei, iar ariile de interes sunt:

1. educare și simulare pentru cutremur în școli;
2. cursuri de prim-ajutor și pregătire pentru dezastre; 
3. tehnologie. 

Proiectele selectate pentru finanțare vor fi implementate pe o perioadă de maxim 12 luni. 

1. Educare și simulare pentru cutremur în școli (școală generală, gimnaziu, liceu, universități)
   

Studiile și practicile din alte țări arată că expunerea repetată a copiilor, începând cu vârste mici (pre-școlari), la simulări și cunoștințe practice despre cutremure, le crește capacitatea de a reacționa în caz de cutremur și ajută la diminuarea panicii. Educația ar trebui începută în familie și continuată, în mod susținut, la școală. În același timp, sunt șanse ca ceea ce învață la școală, copiii să transmită mai departe părinților și cercului apropriat, ceea ce duce la creșterea gradului de informare și a rezilienței comunității în caz de cutremur. Sunt țări în care acest tip de educație este obligatoriu (Japonia, SUA, Turcia) și țări în care organizații non-guvernamentale, în parteneriat cu autoritățile publice sau nu, testează asemenea programe pentru a le aduce pe agenda publică și le a transforma în practici obligatorii (Iran).

Pentru că în România educația elevilor și studenților pe tema riscului seismic și comportamentul corect în caz de cutremur sunt reglementate deficitar și rareori puse în practică, iar atunci când sunt, nu există o constanță a acestora, ne dorim să încurajăm implementarea unor asemenea programe în unitățile de învățământ din București, urmând ca, pe termen lung, ecoul acestor acțiuni să încurajeze părinții și societatea civilă să ceară ca acestea să devină obligatorii și să existe mecanisme de urmărire a punerii lor în practică.

Conformei unei liste publicate în octombrie 2018 de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență București, peste 170 de unități de învățământ (grădinițe, școli, licee, facultăți), funcționează în clădiri cu risc seismic.

Căutăm proiecte care:

• își propun să lucreze cu un număr mare de elevi și/ sau studenți și cu mai multe unități de învățământ
• oferă cadrelor didactice și personalului auxiliar instrumente pentru comunicarea conduitei și protecției elevilor în caz de cutremur
• folosesc materiale interactive și/ sau tehnologia, adaptate în funcție de vârsta copiilor/ studenților cu care lucrează
• realizează și simulări practice privind comportamentul în timpul și imediat după cutremur
• încurajează comportamente responsabile și informate (care să minimizeze efectele panicii)

 

Ne dorim ca proiectele să creeze instrumente și metode care pot fi preluate și de către alte organizații.

În cazul în care organizațiile care aplică nu au în obiectul de activitate sau competențe programe de prevenție/ pregătire pentru cutremur, le încurajăm să apeleze la consultanți/ specialiști externi care pot deveni parte din echipa de proiect.

Nu finanțăm proiecte care:

• se bazează exclusiv pe materiale informative (de exemplu: flyere/ broșuri) și nu realizează și simulări practice (de exemplu: să îi învețe pe copii să nu iasă în fugă din clasă) sau care nu discută și cu profesorii despre modul în care aceștia pot fi protejați și îndrumați în caz de cutremur
• folosesc surse de informare neoficiale/ neverificate sau care nu menționează clar care sunt sursele de informare folosite în implementarea proiectului
• nu au în echipa de proiect consultanți/ specialiști în zona de pregătire pentru cutremur sau alte dezastre majore, dacă organizația nu are deja experiență în educarea și pregătire pentru cutremur și alte dezastre majore

2. Cursuri de prim-ajutor și pregătire pentru dezastre

Pentru că locuitorii orașului trebuie să învețe să se ajute și singuri. Pentru că aproape oricine se poate transforma într-un salvator. Experiența cutremurelor din Italia din ultimii 20 de ani arată că pentru a nu pierde vieți omenești după seism este nevoie de un salvator la trei-patru victime. În România, chiar și în cele mai bune condiții – forțele din țară ajung fără probleme la București, nu există urgențe majore în alte regiuni – sunt mai puțin de 20.000 de salvatori la câteva sute de mii de victime și evacuați. Poți salva vieți dacă știi să acorzi primul ajutor, dacă înțelegi că, în primele ore după dezastru, salvatorii pot interveni doar în cazurile grave.

Căutăm proiecte care:

• oferă cursuri de prim-ajutor și cursuri de pregătire pentru dezastre
• includ și cursuri de formare de formatori (Train of Trainers) pentru extinderea capacității de pregătire
• se adresează tuturor categoriilor de locuitori ai orașului (inclusiv angajaților din companii) și includ în proiect numărul estimat al beneficiarilor și metodele prin care ajung la aceștia
• au o metodologie clară din care reies: durata cursurilor, subiectele abordate, ponderea dintre cunoștințele teoretice și partea practică, numărul de participanți per curs (minim și maxim), numărul și calificarea trainerilor și cum propun să integreze componenta de pregătire pentru cutremur (comportament informat)
• includ și informare pe tema riscului seismic al orașului București și descriu modul în care o vor realiza

3. Tehnologie

Aplicațiile sunt deschise pentru proiecte care utilizează tehnologia cu rol în educarea, prevenția sau răspunsul la dezastre, cum ar fi instrumente cu senzori de colectare de date, instrumente de simulare, echipamente care pot fi folosite pentru maparea zonelor afectate de dezastre sau pentru comunicare, etc.

Încurajăm aplicații fie pentru proiecte noi, fie pentru continuarea sau îmbunătățirea unor proiecte existente.

Nu finanțăm proiecte care:

• implică brevetarea unor invenții
• nu pot fi implementate din lipsa legislației sau a unui proces de obținere a autorizațiilor de funcționare îndelungat și anevoios
• sunt dezvoltate pentru un public țintă restrâns sau foarte specializat (ex. un instrument de monitorizare unde seismice care nu poate fi folosit decât într-un laborator sau destinate exclusiv cercetătorilor sau universităților)

Pe termen mediu și lung, inițiativele ar trebui să aibă ca obiectiv punerea cutremurului pe agenda publică, creând pârghii de informare și oportunități de implicare a locuitorilor orașului, generând astfel schimbări de mentalitate și de comportament, astfel încât presiunea eforturilor de salvare în caz de dezastru să poată fi preluată, parțial, în primele ore de după dezastru, de către societatea civilă.

Pot fi atât proiecte existente care și-au dovedit deja eficiența, cât și proiecte noi care au o justificare bine construită, corelată cu realitățile audienței căreia i se adresează.

O organizație poate depune maximum trei proiecte, însă poate primi finanțare pentru un singur proiect.

O organizație poate depune un proiect fie pe o singură arie de finanțare, fie pe mai multe.

 

Fără a fi criterii eliminatorii, următoarele elemente vor cântări suplimentar în cadrul jurizării:

• Proiecte care discută despre cutremur într-un mod care nu generează panică ci sunt axate pe informare/ conștientizare/acțiune informată;
• Proiecte care implică activ publicurile țintă vizate și se adresează cu mesaje adecvate fiecărei categorii de audiență;
• Proiecte care au rezultate concrete, fie ele materiale, fie ele nemateriale, dar demonstrabile și măsurabile;
• Proiecte propuse de echipe care au capacitatea de a desfășura proiectul în toate etapele sale: scrierea aplicației, managementul bugetului, implementarea și evaluarea proiectului;
• Proiecte realiste și bine justificate care includ un buget bine definit și descriu categoriile de cheltuieli și resurse necesare.