Runda 2

Runda 2 de finanțare s-a încheiat.

Context

Un cutremur major se poate întâmpla oricând. Alte dezastre pot opri funcționarea orașului. Bucureștiul are peste două milioane de locuitori, mii de clădiri vechi sau înalte, metrou, un lac de acumulare cu un baraj vechi care poate inunda un sfert de oraș, cea mai mare rețea de distribuție a gazului și toate instituțiile care fac să funcționeze statul român (multe dintre ele cu sedii în clădiri cu risc seismic).

  • Există doar 3.000 de pompieri, personal SMURD și voluntari care ar putea interveni în caz de cutremur. Necesarul pentru oraș este de 30 de ori mai mare.
  • În caz de cutremur, autoritățile italiene alocă un salvator voluntar la fiecare 3-4 persoane care necesită salvare.
  • În Istanbul, mai mult de 450.000 de locuitori ai orașului au fost instruiți în mod direct cum să reacționeze în caz de dezastru. În București nu există statistici.
  • Donațiile de sânge curente (50.000 de donații/an) nu acoperă jumătate din necesar, dar nevoia de după un dezastru va fi cu mult mai mare.
  • Un câine salvator poate salva până la șase persoane într-o oră dar are nevoie de antrenament constant și de atestare.

Banca Mondială estimează că la un cutremur major pierderile economice în București, de la viețile oamenilor (1 din 5 bucureșteni ar putea fi grav afectați) la clădirile distruse, de la încetarea producției la asigurarea adăpostului și hranei pentru sinistrați – se ridică la mai mult de 10 miliarde de euro, adică 7% din PIB.

În octombrie 2018, Departamentul pentru situații de urgență (DSU) a făcut primul exercițiu major de cutremur din ultimii 20 de ani. Concluziile exercițiului confirmă ipotezele de mai sus.

În acest context, Fundația Comunitară București, alături de partenerii fondatori IKEA, ING Bank, Lidl și împreună cu Endava, Enel și E-distribuție Muntenia, lansează a doua rundă de finanțare a fondului  Bucureștiul Pregătit. Obiectivele fondului sunt susținerea și creșterea proiectelor care pregătesc bucureștenii și dezvoltă rețele de suport în caz de cutremur – prin sprijin financiar, know-how, comunicare – pentru ca acestea să aibă impact pe scară largă. Primele cinci proiecte câștigătoare în cadrul rundei 1 de finanțare lucrează deja în București pentru a ne pregăti mai bine pentru cutremur.

Scop

A doua rundă de finanțare este în valoare totală de 470.000 de lei, iar ariile de interes sunt:

  1. educare și simulare pentru cutremur în școli;
  2. cursuri de prim-ajutor și pregătire pentru dezastre; 
  3. tehnologie. 

Proiectele selectate pentru finanțare vor fi implementate pe o perioadă de maxim 12 luni. 

  1. Educare și simulare pentru cutremur în școli (școală generală, gimnaziu, liceu, universități)

Studiile și practicile din alte țări arată că expunerea repetată a copiilor, începând cu vârste mici (pre-școlari), la simulări și cunoștințe practice despre cutremure, le crește capacitatea de a reacționa în caz de cutremur și ajută la diminuarea panicii. Educația ar trebui începută în familie și continuată, în mod susținut, la școală. În același timp, sunt șanse ca ceea ce învață la școală, copiii să transmită mai departe părinților și cercului apropriat, ceea ce duce la creșterea gradului de informare și a rezilienței comunității în caz de cutremur. Sunt țări în care acest tip de educație este obligatoriu (Japonia, SUA, Turcia) și țări în care organizații non-guvernamentale, în parteneriat cu autoritățile publice sau nu, testează asemenea programe pentru a le aduce pe agenda publică și le a transforma în practici obligatorii (Iran).

Pentru că în România educația elevilor și studenților pe tema riscului seismic și comportamentul corect în caz de cutremur sunt reglementate deficitar și rareori puse în practică, iar atunci când sunt, nu există o constanță a acestora, ne dorim să încurajăm implementarea unor asemenea programe în unitățile de învățământ din București, urmând ca, pe termen lung, ecoul acestor acțiuni să încurajeze părinții și societatea civilă să ceară ca acestea să devină obligatorii și să existe mecanisme de urmărire a punerii lor în practică.

Conformei unei liste publicate în octombrie 2018 de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență București, peste 170 de unități de învățământ (grădinițe, școli, licee, facultăți), funcționează în clădiri cu risc seismic.

Căutăm proiecte care:

  • își propun să lucreze cu un număr mare de elevi și/ sau studenți și cu mai multe unități de învățământ
  • oferă cadrelor didactice și personalului auxiliar instrumente pentru comunicarea conduitei și protecției elevilor în caz de cutremur
  • folosesc materiale interactive și/ sau tehnologia, adaptate în funcție de vârsta copiilor/ studenților cu care lucrează
  • realizează și simulări practice privind comportamentul în timpul și imediat după cutremur
  • încurajează comportamente responsabile și informate (care să minimizeze efectele panicii)

 

Ne dorim ca proiectele să creeze instrumente și metode care pot fi preluate și de către alte organizații.

În cazul în care organizațiile care aplică nu au în obiectul de activitate sau competențe programe de prevenție/ pregătire pentru cutremur, le încurajăm să apeleze la consultanți/ specialiști externi care pot deveni parte din echipa de proiect.

Nu finanțăm proiecte care:

  • se bazează exclusiv pe materiale informative (de exemplu: flyere/ broșuri) și nu realizează și simulări practice (de exemplu: să îi învețe pe copii să nu iasă în fugă din clasă) sau care nu discută și cu profesorii despre modul în care aceștia pot fi protejați și îndrumați în caz de cutremur
  • folosesc surse de informare neoficiale/ neverificate sau care nu menționează clar care sunt sursele de informare folosite în implementarea proiectului
  • nu au în echipa de proiect consultanți/ specialiști în zona de pregătire pentru cutremur sau alte dezastre majore, dacă organizația nu are deja experiență în educarea și pregătire pentru cutremur și alte dezastre majore

2. Cursuri de prim-ajutor și pregătire pentru dezastre

Pentru că locuitorii orașului trebuie să învețe să se ajute și singuri. Pentru că aproape oricine se poate transforma într-un salvator. Experiența cutremurelor din Italia din ultimii 20 de ani arată că pentru a nu pierde vieți omenești după seism este nevoie de un salvator la trei-patru victime. În România, chiar și în cele mai bune condiții – forțele din țară ajung fără probleme la București, nu există urgențe majore în alte regiuni – sunt mai puțin de 20.000 de salvatori la câteva sute de mii de victime și evacuați. Poți salva vieți dacă știi să acorzi primul ajutor, dacă înțelegi că, în primele ore după dezastru, salvatorii pot interveni doar în cazurile grave.

Căutăm proiecte care:

  • oferă cursuri de prim-ajutor și cursuri de pregătire pentru dezastre
  • includ și cursuri de formare de formatori (Train of Trainers) pentru extinderea capacității de pregătire
  • se adresează tuturor categoriilor de locuitori ai orașului (inclusiv angajaților din companii) și includ în proiect numărul estimat al beneficiarilor și metodele prin care ajung la aceștia
  • au o metodologie clară din care reies: durata cursurilor, subiectele abordate, ponderea dintre cunoștințele teoretice și partea practică, numărul de participanți per curs (minim și maxim), numărul și calificarea trainerilor și cum propun să integreze componenta de pregătire pentru cutremur (comportament informat)
  • includ și informare pe tema riscului seismic al orașului București și descriu modul în care o vor realiza

3. Tehnologie

Aplicațiile sunt deschise pentru proiecte care utilizează tehnologia cu rol în educarea, prevenția sau răspunsul la dezastre, cum ar fi instrumente cu senzori de colectare de date, instrumente de simulare, echipamente care pot fi folosite pentru maparea zonelor afectate de dezastre sau pentru comunicare, etc.

Încurajăm aplicații fie pentru proiecte noi, fie pentru continuarea sau îmbunătățirea unor proiecte existente.

Nu finanțăm proiecte care:

  • implică brevetarea unor invenții
  • nu pot fi implementate din lipsa legislației sau a unui proces de obținere a autorizațiilor de funcționare îndelungat și anevoios
  • sunt dezvoltate pentru un public țintă restrâns sau foarte specializat (ex. un instrument de monitorizare unde seismice care nu poate fi folosit decât într-un laborator sau destinate exclusiv cercetătorilor sau universităților)

Pe termen mediu și lung, inițiativele ar trebui să aibă ca obiectiv punerea cutremurului pe agenda publică, creând pârghii de informare și oportunități de implicare a locuitorilor orașului, generând astfel schimbări de mentalitate și de comportament, astfel încât presiunea eforturilor de salvare în caz de dezastru să poată fi preluată, parțial, în primele ore de după dezastru, de către societatea civilă.

Pot fi atât proiecte existente care și-au dovedit deja eficiența, cât și proiecte noi care au o justificare bine construită, corelată cu realitățile audienței căreia i se adresează.

O organizație poate depune maximum trei proiecte, însă poate primi finanțare pentru un singur proiect.

O organizație poate depune un proiect fie pe o singură arie de finanțare, fie pe mai multe.

 

Fără a fi criterii eliminatorii, următoarele elemente vor cântări suplimentar în cadrul jurizării:

  • Proiecte care discută despre cutremur într-un mod care nu generează panică ci sunt axate pe informare/ conștientizare/acțiune informată;
  • Proiecte care implică activ publicurile țintă vizate și se adresează cu mesaje adecvate fiecărei categorii de audiență;
  • Proiecte care au rezultate concrete, fie ele materiale, fie ele nemateriale, dar demonstrabile și măsurabile;
  • Proiecte propuse de echipe care au capacitatea de a desfășura proiectul în toate etapele sale: scrierea aplicației, managementul bugetului, implementarea și evaluarea proiectului;
  • Proiecte realiste și bine justificate care includ un buget bine definit și descriu categoriile de cheltuieli și resurse necesare.

Sunt eligibile pentru a aplica: 

  • Organizații non-guvernamentale, neafiliate politic, care vor desfășura activitățile propuse în Municipiul București și/sau județul Ilfov.
  • Echipe compuse din minim 3 persoane constituite ca grupuri de inițiativă fără personalitate juridică.
  • Toate proiectele și activitățile desfășurate trebuie să fie fără scop lucrativ.

Nu sunt eligibili a participa angajații IKEA Romania, ING Bank Romania, Lidl Romania, Endava, Enel sau E-distribuție Muntenia, Code4Romania sau ai organizațiilor afiliate și nici alți membri de gradul I și II ai familiilor acestora (copii, părinți, frați/surori, soț/soție ai angajaților IKEA Romania, ING Bank Romania, Lidl Romania, Endava, Enel, E-distribuție Muntenia, Code4Romania ).

Criterii de eligibilitate:

1.Formularul de înscriere proiect  – formular online pus la dispoziție de către Finanțator

  • completat în limba română
  • completat integral, la toate secțiunile sale (acolo unde o secțiune nu se aplică se va face mențiunea N/A).

2.Coordonatorul de proiect:

  • vârsta minimă 18 ani
  • este stabilit cu domiciliul sau desfășoară cel puțin o activitate profesională/culturală/comunitară în București sau Ilfov
  • nu aplică la această finanțare ca reprezentant al unei organizații politice, instituții publice sau societate cu caracter comercial, cu excepția întreprinderilor sociale
  • nu a fost condamnat penal sau civil și nu se află sub anchetă judiciară în vederea determinării (ne)vinovăției

3. Proiectul:

  • este de interes general și nu realizează activități de natură politică;
  • nu realizează activități sau susțin cauze care aduc atingere sau discriminează pe considerente de etnie, rasă, sex, orientare sexuală, religie, capacități fizice sau psihice sau apartenența la una sau mai multe categorii sociale sau economice;
  • aduce un plus de valoare comunității locale, de identitate sau de interese în ceea ce privește îmbunătățirea calității vieții acestora;
  • asigură participarea activă a grupului țintă vizat în implementarea proiectului;
  • prevede un buget bine definit cu precizarea categoriilor de cheltuieli și a resurselor necesare;
  • propune un plan de activități pe o perioadă de maxim 12 luni
  • toate activitățile propuse se vor desfășura în Municipiul București sau în județul Ilfov.

4. Bugetul:

  • Costurile de administrare ale proiectului nu depășesc 25% din valoarea finanțării pentru fiecare proiect în parte; definim ca fiind costuri administrative: salarii echipă de proiect, cheltuieli pentru sediu/punct de lucru – chirie și/sau plata utilităților

Proiectele finanțate vor fi selectate în baza următoarelor criterii:

  • Relevanță(proiectul contribuie prin obiectivele sale la realizarea obiectivelor Fondului Bucureștiul Pregătit)
  • Metodologie(activitățile sunt descrise detaliat, modul de implementare este clar prezentat, proiectul conduce la realizarea obiectivelor descrise și a schimbărilor așteptate)
  • Coerență(obiectivele, activitățile, rezultatele, comunicarea lor și bugetul proiectului sunt bine corelate)
  • Eficiență(resursele financiare și umane sunt alocate rațional, bugetul este realist, detaliat și permite atingerea rezultatelor propuse)
  • Capacitate (echipa de proiect are capacitatea de a desfășura proiectul în toate etapele sale: implementarea și evaluarea proiectului, managementul bugetului)
  • Participativitate (comunitatea/grupul țintă vizat este implicat(ă) activ în implementarea unor activități ale proiectului)
  • Componenta de informare (proiectul cuprinde activități clare și coerente cu restul activităților din proiect care să ducă la realizarea obiectivului de a pune cutremurul pe agenda publică)
  • Impact (proiectul propune soluții pe termen mediu, cu un plan de implementare bine definit pentru o perioadă de maxim 12 luni)
  • Grup țintă (vizează categoriile descrise de public țintă).

Valoarea totală a finanțării:

Pentru a doua rundă de finanțare, Fondul Bucureștiul Pregătit are o valoare totală de 470.000 de lei și ne propunem să finanțăm cel puțin câte un proiect pe fiecare dintre ariile de interes ale fondului.

Decizia finală cu privire la numărul proiectelor câștigătoare și sumele acordate fiecărui proiect va fi luată de către juriu, pe baza necesității relevate de bugetele aplicanților.

Finanțarea va fi acordată pentru o perioadă de maximum 12 luni.

Etape ale procesului de selecție

  1. Înscrierea propunerii de proiect prin completarea unui formular – format predefinit online, pus la dispoziție de către Finanțator.
  2. Preselecția proiectelor depuse în funcție de criteriile de eligibilitate, realizată de Fundația Comunitară București.
  3. Selecția proiectelor realizată de către un juriu independent, format din persoane cu experiență în domenii legate de dezvoltare comunitară, jurnalismul despre soluții, educație, managementul dezastrelor.
  4. Organizarea de interviuri finale de selecție cu aplicanții de pe o listă scurtă, dacă juriul consideră necesar.

După aceste etape, selecția proiectelor este considerată finală și proiectele câștigătoare vor fi făcute publice.

Completarea aplicației de proiect pe platformă – formular predefinit online:

Formularul se completează integral în limba română. Informațiile completate se salvează automat în pagina formularului și rămân disponibile chiar dacă navigați din pagina, cât timp browserul dumneavoastră rămâne deschis. Pentru siguranță, descărcați un template de formular din secțiunea de Materiale auxiliare și lucrați împreună cu echipa înainte de a încărca formularul final în platformă.

Nu depășiți numărul de caractere menționat la fiecare secțiune.

La evaluare vom lua în considerare doar formularele depuse până la data de 15 mai 2020, ora 23:59.

 

Materialele auxiliare disponibile pentru completarea proiectului

Înainte de a începe să scrieți proiectul, asigurați-vă că ați descărcat și parcurs documentele din arhiva “Materiale auxiliare”.

  • acest ghid al aplicantului în format PDF
  • formularul de aplicație în format Word
  • modelul de buget în format Excel – acest tabel trebuie completat cu detaliile financiare ale proiectului și trebuie încărcat la secțiunea aferentă din cadrul formularului online, înainte de a trimite proiectul în evaluare.
  • modelul de activități în format Excel – acest tabel trebuie completat cu activitățile detaliate din cadrul proiectului și calendarul de desfășurare aferent; tabelul trebuie și el încărcat la secțiunea aferentă din cadrul formularului online, înainte de a trimite proiectul în evaluare.

Georgiana Ilie, COO Media DoR , autoarea articolului Cutremur în orașul vulnerabil

Alina Sava, Education Specialist, World Bank

Ela Bălan, Coordonator programe fundații comunitare, ARC

Iuliana Armaș, Profesor la Facultatea de Geografie, Director al Centrului de studii de Risc

Mircea Ilie,  Sustainability Leader, IKEA România

Silvia Mihăilescu, Director Marketing & Comunicare, ING Bank Romania

Cristina Hanganu, Director Comunicare & CSR, Lidl

Roxana Cîrcu, Bucharest Delivery Unit Manager Endava

Sonia Florian Public Affairs Specialist,  Enel

Decizia juriului de a nu acorda finanțare unor idei de proiect este definitivă și nu poate fi contestată de aplicanți.

Politica de evitare a conflictului de interese

Membrii juriului nu pot aplica în competiție, direct sau indirect. În măsura în care un membru al juriului este direct interesat de unul dintre proiecte, se va abține de la punctare și dezbateri în ceea ce privește proiectul respectiv.

  • Lansarea apelului de propuneri de proiecte: 10 martie 2020
  • Închiderea perioadei de înscriere a propunerilor de proiect: 15 mai 2020, ora 23:59
  • Verificarea și selecția proiectelor eligibile: 18 – 19 mai 2020
  • Perioadă selecție proiecte, prin jurizare: 20 mai – 22 iunie 2020
  • Interviuri cu proiectele selectate de juriu pe lista scurtă: în intervalul 24 – 26 iunie 2020
  • Anunțarea proiectelor câștigătoare: cel mai târziu pe 6 iulie 2020
  • Contractare proiecte câștigătoare: iulie 2020
  • Întâlnire/ training de pregătire pentru proiectele câștigătoare: iulie/ august 2020
  • Implementarea proiectelor (conform planului de activități): începând cu august 2020, conform calendarului fiecărui proiect câștigător

 

Organizatorii pot decide oricând modificarea calendarului, prin înștiințare scrisă, în prealabil, publicată pe websiteulwww.bucurestiulpregatit.ro/runda-2/

 

Finanțările sunt oferite de companiile:  IKEA România, ING Bank și Lidl.

IKEA ROMÂNIA

IKEA este o companie de retail mobilier și decorațiuni, de origine suedeză, fondată în 1943 de Ingvar Kamprad. Marca IKEA a fost înregistrată în 1943, în Suedia. Majusculele din denumirea IKEA provin din inițialele numelui fondatorului: Ingvar Kamprad, numelui fermei unde a crescut: Elmtaryd, şi numelui satului în care se găsea ferma: Agunnaryd. În august 2015, IKEA Group deținea 380 de magazine în 47 de țări sau teritorii, dintre care 47 de magazine erau francize deținute de alte companii decât IKEA Group.

Magazinul IKEA din Zona Comercială Băneasa a fost al 253-lea deschis în a 35-a țară, pe 21 martie 2007. Până în luna martie 2010 a fost operat în sistem de franciză locală, iar după aceea IKEA România a devenit parte din IKEA Group. Detalii pe http://www.IKEA.ro.

Viziunea IKEA

Să creăm o viață de zi cu zi mai bună pentru cât mai mulți oameni.

Misiunea IKEA

Să oferim o gamă largă de produse de mobilier, accesorii și decorațiuni pentru casă – funcționale și cu un design de calitate, la prețuri atât de scăzute încât cei mai mulți oameni să și le poată permite.

ING România

ING Bank România este parte a ING Group, instituţie financiară internațională globală, care oferă servicii bancare unui număr de peste 34 de milioane de clienţi individuali, companii sau instituţii din peste 40 de ţări. Înființată în 1994, ING Bank România este în prezent o bancă universală, oferind produse și servicii tuturor categoriilor de clienți – companii mari și mici, instituții financiare, mici antreprenori și persoane fizice.

Misiunea ING este aceea de a-i susţine pe oameni să fie cu un pas înainte, în viaţă şi în afaceri. În România, misiunea se reflectă în acțiunile de responsabilitate socială prin contribuția la pilonii strategici de educație financiară și antreprenoriat, dar și prin implicarea în proiecte sociale ce își propun susținerea comunităților locale și a persoanele care se află în situații dificile.

LIDL

Lidl, parte a grupului Schwarz, cu sediul central în Neckarsulm, este una dintre companiile de top de pe piața de retail alimentar din Europa. Lidl este prezent în 30 de țări din întreaga lume și în prezent operează în jur de 10.500 de magazine și mai mult de 150 de centre în 29 de țări la nivel mondial.

Lidl este o companie care acționează sustenabil în toate domeniile de activitate. Aceasta este metoda companiei de a-și îndeplini promisiunea cu privire la calitate și, în același timp, de a asigura un viitor mai bun pentru societate și mediu. Compania se implică activ în soluționarea nevoilor din comunitățile din care face parte, concentrându-se pe 5 piloni de activitate: sortimentul de produse, mediul, societatea, angajații și partenerii de afaceri.

Fondul este gestionat de Fundația Comunitară București

Fundația Comunitară București pune împreună donatori, ONG-uri sau grupuri de inițiativă pentru a dezvolta comunități în care să ne simțim ca acasă. Construiește mecanisme de donație, fonduri de finanțare sau incubatoare de idei pentru oraș. În 7 ani, a finanțat peste 320 de proiecte și burse din București și Ilfov, cu un milion de euro (4,69 milioane de RON). Fundația Comunitară București este parte dintr-o mișcare națională, alături de alte 15 fundații comunitare din țară.

Susține proiectele Bucureștiul Pregătit.