Când vorbim despre cutremure în București.

Nu dacă, ci când.

Scurt istoric seismic

Trei cutremure majore au lovit România în secolul XX. Cel mai recent a fost acum 42 de ani.

Credit foto: Alex Gâlmeanu, Muzeul de fotografie

6 oct 1908

  • Ora: 23:40,
  • Daune: vechi din București, sudul Moldovei și estul Munteniei
  • Magnitudine: 7,1 Mw
  • Decese: necunoscut

Credit foto: Alex Gâlmeanu, Muzeul de fotografie

10 nov 1940

  • Ora: 03:39,
  • Daune: 65.000 clădiri avariate în toată țara, multe în București
  • Magnitudine: 7,7 Mw
  • Decese: 500-1000

Credit foto: Alex Gâlmeanu, Muzeul de fotografie

4 mar 1977

  • Ora: 03:39,
  • Daune: 33.000 clădiri locuințe prăbușite,
  • Pagube: $2 mld
  • Decese: 1600 (1500 în București)
  • Magnitudine: 7,4 Mw

Susține proiectele Bucureștiul Pregătit.

Mituri despre cutremure

O secțiune inspirată de Re:rise, Asociația de Reducere a Riscului Seismic, care încearcă să demitizeze, pe cât posibil, tema cutremurelor din România și impactul lor asupra clădirilor în care locuim.

Cutremurele nu pot fi prezise cu tehnologia din prezent. Ceea ce înseamnă că nu pot fi făcute nici judecăți de valoare cu privire la probabilitatea apariției unor seisme într-un timp dat (excepție fiind replicile cutremurelor deja trecute). Interpretările prin statistică pot fi înșelătoare și nu sunt relevante când luăm în calcul un interval redus de timp.

În realitate, energia eliberată într-un cutremur major este de mii de ori mai mare decât cea dintr-un seism pe care abia îl simțim. Spre exemplu, ar fi nevoie de aproximativ 36.000 de cutremure precum cele de cca. 4 grade Richter pentru a elibera energia echivalentă cutremurului din 1977. Acest lucru se datorează faptului că scara de magnitudine este logaritmică.

Pentru că se află într-o zonă expusă cutremurelor, nu există clădiri fără risc seismic.

În cazul Bucureștiului, dacă un bloc nu se regăsește pe lista Primăriei (încadrat într-o categorie de risc sau la urgențe), înseamnă că acesta nu a fost expertizat după normele în vigoare. Dacă acesta a fost expertizat și s-a stabilit că respectă codul actual de proiectare seismică, blocul trebuie încadrat în clasa a IV-a de risc seismic.

Este unul dintre cele mai răspândite mituri, mai ales în București. În anii care au urmat cutremurului din 1977, multe blocuri afectate din Capitală au fost reparate sau chiar doar cosmetizate (cămășuirea stâlpilor crăpați, tencuirea fisurilor etc.), însă nu și consolidate. Cu alte cuvinte, s-a acționat mai degrabă pentru punerea în siguranță a respectivelor clădiri și nu pentru a îmbunătăți răspunsul acestora la un viitor seism major.

În prezent, doar 85 de imobile consolidate figurează pe lista oficială a Primăriei București. Consultă și harta digitalizată și interactivă a clădirilor vulnerabile conform listei oficiale a Primăriei București, lansată de Re:Rise în 2020.

Clădirile se proiectează seismic pentru a rezista unor accelerații (laterale, verticale), nu magnitudinilor. Nicăieri într-un proiect nu se specifică magnitudinea cutremurului de proiectare, iar astfel de informații false primite de la un dezvoltator imobiliar, spre exemplu, ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă vizavi de proiect.

Mulți dintre noi am auzit spunându-se că „pe vremuri se construiau blocuri trainice, nu ca în zilele noastre” sau că „măcar despre blocurile vechi știm că au rezistat la cutremure, dar despre cele noi nu știm nimic”.

Codurile de proiectare seismică evoluează continuu. Este greșit să presupunem din start că blocurile noi nu respectă normativele, doar pentru că nu le-am văzut „în acțiune”. În plus, faptul că o clădire a trecut deja prin cutremure nu o face mai rezistentă, ci dimpotrivă. Clădirile nu se vindecă și nu se antrenează.

Susține proiectele Bucureștiul Pregătit.