CUM AM ÎNCEPUT

DOR a documentat scenariul în care în București are loc un cutremur de dimensiuni similare celui din 1977, aici. Foarte pe scurt:

Un cutremur major se poate întâmpla oricând. Alte dezastre pot opri funcționarea orașului. Bucureștiul are peste două milioane de locuitori, mii de clădiri vechi sau înalte, metrou, un lac de acumulare cu un baraj vechi care poate inunda un sfert de oraș, cea mai mare rețea de distribuție a gazului și toate instituțiile care fac să funcționeze statul român (multe dintre ele cu sedii în clădiri cu risc seismic).

Există doar 3.000 de pompieri, personal SMURD și voluntari care ar putea interveni în caz de cutremur. Necesarul pentru oraș este de treizeci de ori mai mare.

În caz de cutremur, autoritățile italiene alocă un salvator voluntar la fiecare trei-patru persoane care necesită salvare.

În Istanbul, mai mult de 450.000 de locuitori ai orașului au fost instruiți în mod direct cum să reacționeze în caz de dezastru. În București nu există statistici.

Credit foto: Cosmin Sbarcea 
Credit foto: ARCEN

Donațiile de sânge curente (50.000 de donații/an) nu acoperă jumătate din necesar, dar nevoia de după un dezastru va fi cu mult mai mare.

Un câine salvator poate salva până la șase persoane într-o oră dar are nevoie de antrenament constant și de atestare.

Banca Mondială estimează că la un cutremur major pierderile economice în București, de la viețile oamenilor (1 din 5 bucureșteni ar putea fi grav afectați) la clădirile distruse, de la încetarea producției la asigurarea adăpostului și hranei pentru sinistrați – se ridică la mai mult de 10 miliarde de euro, adică 7% din PIB.

În octombrie 2018, Departamentul pentru situații de urgență (DSU) a făcut primul exercițiu major de cutremur din ultimii 20 de ani. Concluziile exercițiului confirmă ipotezele de mai sus.

Nivelul de conștientizare și informare a locuitorilor orașului este foarte scăzut, majoritatea neștiind că este important sa dețină provizii esențiale pentru minimum 72 de ore.

Credem că Bucureștiul se poate ajuta și singur. Credem că putem reduce pierderile dacă facem un plan și îl punem în practică împreună. Riscurile unui dezastru scad dacă reducem vulnerabilitățile orașului și creștem capacitatea de mobilizare a comunității.